WEAREPORN
de viorel pahomi
muzica de isti & Pavel Petrov

Azi eu și cu dragostea mea am jucat pinball la spălătorie și am băut bere în timp ce așteptam să se usuce cearșafurile. Noi avem o groază de chestii. E vina mea. Eu cred că fiecare carte, fiecare cearșaf și fiecare pereche de pantofi are o poveste. Și când arunci anumite lucruri, povestea se pierde. Asta nu e adevărat, bineînțeles. Dar ca și senzație e cât se poate de real. Aia e, de fapt, problema. Odată am plâns pentru că am realizat că niciodată nu voi putea să cunosc toate poveștile tuturor oamenilor din lume. Aveam 12 ani pe atunci. La vârsta aia îmi plăcea tare mult să gândesc gânduri mărețe și să plâng după lucruri imaginare.

Oamenii devin intoleranți față de sexualitatea celor din jur numai în cazul când sunt frustrați de propria sexualitate. Un om care este absolut sigur de cine este și ce îi place nu o să aiba nici o problemă cu identitatea altor oameni. Iar frustrările, care sunt impuse de societate, in dependență de perioadă, nasc ură.

Монолог о сексе и не только, о сексуальном воспитании, порнографии, честности, юношестве и стыде, о страхах и стереотипном мышлении. Это лукаво и иронично, периодически матерно и грязно, а порой серьезно и даже чувственно.